luni, 10 februarie 2014

Pauza de...jucarii

Publicat de Roxana la 2/10/2014 12:27:00 p.m.
Intrebari, intrebari... foarte multe intrebari se invart acum in capul meu.

Cand un copil are prea multe jucarii? Vi se pare firesc ca un copil sa nu mai primeasca jucarii din cauza ca are prea multe?Ce faci atunci cand jucariile raman "mici", nu mai cumperi altele pentru ca deja are prea multe?  

Jucariile au ajuns sa ne oboseasca fizic si psihic. Mi-am dat seama ca eu am o problema, nu ma pot desparti de ele. Sunt atasata emotional de fiecare in parte. Suna ciudat, nu? De obicei, copiii sunt cei care nu vor sa se desparta de jucariile lor.

In 4 ani si jumatate au tot intrat jucarii in casa si de iesit au iesit foarte putine. Copiii mei eu pretuit si au avut mereu grija de ele, asa incat nu am aruncat nicio jucarie stricata pentru ca nu a fost cazul. Toate jucariile au fost folosite la maxim, deci nu au ocupat spatiul degeaba...pana acum!

Acum observ ca jucariile au ajuns sa fie imprastiate prin casa, copiii nici nu le mai baga in seama. Imi dau seama ca si ei sunt coplesiti.
Am incercat si varianta "jucaria ascunsa o perioada devine noua", la noi nu a functionat.

Sa rezolv oarecum situatia am luat o hotarare: voi trimite jucariile in vacanta :) Ma gandesc ca timp de o luna sa nu mai avem jucarii in casa. Sunt convinsa ca voi avea surprize placute din partea copiilor mei. Sunt sigura ca imaginatia si creativitatea ii va ajuta sa compenseze lipsa lor, mai mult, cred ca aceasta pauza va fi benefica si pentru ei si pentru mine.

Cu aceasta ocazie vreau sa-mi descopar copiii, sa fiu mai aproape de ei, cu mintea limpede si relaxata.
Sa ne cautam pasiuni si sa le ajutam sa creasca.

Ce parere aveti? Ati incercat vreodata aceasta metoda?





13 comentarii:

  1. Cu cat ii las la dispozitie fetitei mai multe jucarii, cu atat se joaca cu ele mai dezordonat si le imprastie prin toata casa, de ajung sa calc mereu cu teama sa nu nimeresc in ceva.
    Cam doua jucarii si trei carti sunt la dispozitie permanent. Alte carti le tinem la vedere pe un raft, dar le facem disponibile doar la cerere. Daca vad ca se plictiseste de jucariile si cartile respective, le schimb, uneori la 3-4 zile, alteori la 7-8 zile.
    Noi am vandut sau am facut cadou din jucariile adunate in cele 18 luni, tot din motiv ca erau prea multe. Inca mai avem cateva de care vrem sa "scapam". Pastram (si pentru un bebe 2) doar ce este esential pentru anumite etape de dezvoltare.
    Oricum, de vreo doua luni incoace am devenit mult mai selectiva atunci cand cumpar jucarii si carti, le aleg in functie de potentialul lor in materie de interes pentru copil, pe termen de cel putin un an la jucarii si doi ani la carti. Timpul o sa-mi spuna cat de bune au fost estimarile mele. ;-)
    Irina

    RăspundețiȘtergere
  2. Noi am incercat o singura data pauza de jucarii dar a fost o pedeapsa primita de fetita mea pentru ca s-a certat cu alta fetita pe jucariile noastre, nu a vrut sa le imparta si a lovit-o. Asta a fost chiar inainte sa implineasca 4 ani si de atunci imparte cu oricine orice chiar si ciocolata.
    Pentru noi nu a fost grea pauza de jucarii, era vara si ne-am gasit o multime de activitati afara si la strand.
    Sa ne spui peste o luna cum a fost !

    RăspundețiȘtergere
  3. Si noi avem casa plina de jucarii, nu-s capabila sa dau din ele, o parte din ele le-am cumparat ca-mi placeau mie. Iulia se joaca prin rotatie cu o parte din ele, depinde de tema aleasa. Jucariile de copil mic ma incurca insa astept sa mai apara copii in familiile prietenilor si apunci le dau.
    Sa nu avem jucarii sincera sa fiu am incercat doar la mare o saptamana, dar am avut carti de colorat, si niste figurine de palstic, Nu au fost probeleme, copilul s-a jucat mai mult pe afara.

    RăspundețiȘtergere
  4. Noi incercam sa facem schimb de jucarii cu alti copii. Daca vrei, putem sa schimbam adresele :)

    RăspundețiȘtergere
  5. La noi funcționează metoda cu rotația. Dacă vrea o jucărie din dulap, trebuie să dea la schimb una cu care nu se mai joacă. În felul acesta evit aglomerația din cameră.
    Am încercat și pauza de jucării, dar într-o altă formă. O parte din ele le-am dus la țară, și se poate juca cu ele doar când merge acolo. A funcționat, în sensul că atunci când le-a văzut s-a jucat mai cu drag. S-a văzut că i-au lipsit. Iar când erau acasă stăteau uitate într-un colț.

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu am incercat si nici n-as incerca. Jucariile fac parte din copilarie. Pana si cel mai sarac copil are o jucarie (chiar era la un moment dat un reportaj foto cu jucariile copiilor din diverse tari si pana si cei din tarile de jos aveau cate ceva). E important sa le limitam daca vrem, dar nu sa le interzicem de tot. Si pana la urma daca vrei ordine, ce te face sa crezi ca jocurile pe care le va inventa ulterior cu ce are la indemana (perne, paturi, carti, vasele tale de bucatarie etc) nu va face dezordine si cu ele. Sa vezi cand incepe eliza sa stranga pernele din toate camerele si sa-si construiasca cort cu ele. Muncesc mai mult sa le strang, sa le pun la loc, sa spal fetele de perna (eventual) decat as munci sa-i strang jucariile. Eu prefer sa ii fac ordine in jucarii si pe cele cu care nu se joaca sa le pun sus pe dulap. Daca in decurs de cateva luni nu intreaba de ele, le dau. De asemenea, am separat jocurile si jucariile. Jocurile si puzzle-urile stau in sufragerie, se joaca cu ele si le pune la loc. Jucariile stau toate in cutii in camera ei si atunci cand strange, le pune pe toate claie peste gramada acolo. Uneori uita si ce mai are prin cutiile alea.

    RăspundețiȘtergere
  7. Și noi avem jucării destule...dar pe unele le ascund pentru perioade mai lungi de timp. Când i le dau, nu sunt uitate, ci se bucură de ele. Se joacă cu fiecare, dar sinceră să fiu nu am mai investit în jucării ultima perioadă pentru că deja are destule. E ca și cum aș da copilului mâncare când el e deja sătul. Când cumpăr o jucărie nouă, se joacă cu ea două zile, după care e uitată! Așa că mai bine cumpăr o carte că o folosește muuuuuuuult mai mult!

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa stii ca eu m-am regasit intru totul in cuvintele tale (poate pt ca avem acelasi prenume si ex-nume :). Si mie mi se pare ca eu sunt cea care tine de jucarii si nu copiii; si parca cu cat are mai multe, cu atat nu mai prezinta interes. Eu azi i-am cumparat vreo doua de varsta ei, dupa ce am stat si eu in cumpana ca are multe multe... asta e! Ideea cu pauza de jucarii as imprumuta-o si eu; necazul e ca nu prea am unde sa fac pauza (asa ca le tot bag prin dulapuri :), dar mie personal mi se pare o idee buna. Vad la fiica-mea de sarbatori, cand de regula mai dam jucarii, ca prinde asa drag de cele pe care nu le-a mai vazut de jumatate de an; sau o fi prea egoista (hmmm :-) )

    RăspundețiȘtergere
  9. Cele mici, depasite, le-am donat /vandut la mana 2a.
    O parte din cartile depasite, si in stare impecabila, le-am donat la gradi.
    Jucariile mari, prin permutare, le duc la subsol, in boxa, si le scot peste 1-2 luni.
    O parte din cartile le iau la mana 2a. Si le dau.

    Inca e la varsta cand strica jucarii, asa ca se diminueaza; dar deja a inteles si ca punem la loc dac vrem sa scoatem altceva. Evident nu functioneaza intodeauna. In plus, fiica mea se joaca cu te miri ce: lingura de lemn se duce la plimbare cu clestele de lemn si se intalnesc cu un polonic etc.

    Eu le-am grupat si dupa tematica, lada cu jucarii de bucatarie, lada cu creioane/plastic/linii de desenat/decupat, locul de carti etc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Nu exista "prea multe jucarii". Parerea mea :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Si eu zic la fel cine decide ca sunt "prea multe jucarii" ? Cred ca jucariile au rolul lor in cresterea copiilor. Daca spui gata nu mai cumpar atunci va trebui, ca parinte sa te ocupi mai mult jucandu-te cu copilul tau.

    RăspundețiȘtergere
  12. :)) foarte frumos: "Nu exista prea multe jucării".

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
 

Mami, joaca-te cu mine! Copyright © 2010 Designed by Ipietoon Blogger Template Sponsored by Emocutez