Aseara am fost la cumparaturi si David a vrut pufuleti cu surpriza. Normal, el si-a luat surpriza si fetitei i-a dat pufuletii :) Jucaria din interior s-a nimerit un nai, care suna destul de bine.
Cum David e foarte inventiv, s-a gandit ca daca tot nu avem zapada, sa faca el. A sfarmat pufuletii cu manutele pana s-au facut praf. Fetita si ea. O punga intreaga de pufuleti au sfarmat. La sfarsit, aveau praf de pufuleti si in cap si pe haine si sub haine, ca doar a nins.
Da, au facut o mizerie de nedescris, dar asta nu m-a impiedicat sa le intrerup joaca. Doar acumuland experiente vor putea invata.
Pentru cine nu stie, EE si UU sunt prietenii lui David, cu care doarme in fiecare noapte.
De cateva saptamani, David a vrut sa doarma cu noi in pat, asa ca nu l-am refuzat si i-am facut loc intre noi. Intr-o zi, si-a dat seama ca, cutiile in care tinem jucariile sunt perfecte pe post de patut pentru prietenii lui. Asa au ajuns cu noi in pat.
Aveam doua alternative, una era sa-i spunem ca nu putem dormi cu cutiile in pat si rezultatul ar fi fost o mare suparare si o ingradire a initiativei sau a doua alternativa, sa-l lasam si sa-l incurajam sa se joace, sa ne distram impreuna cu el si sa ne amuzam de situatie, care era cam asa: eu cu tati, fiecare pe o bucatita de pat si in mijloc doua cutii mari si un copilas foarte grijuliu, care cere insistent o patura pe motiv ca UU nu poate dormi pentru ca-i este frig. Noi am ales a doua varianta, cu mentiunea ca somnul este totusi foarte important, asa ca atunci cand David a adormit, cutiile au plecat din pat si ca sa nu existe suparare dimineata, inainte sa se trezeasca el, cutiile le-am pus inapoi in pat. Asa suntem cu totii fericiti.
Sunt curioasa, voi cum ati proceda in asemenea situatie? Ii incurajati pe copii sa faca tot ce le trece prin caput?
Eu nu incurajez sa faca chiar orice pentru ca ar fi haos. Daca trebuie sa stau dupa aia sa strang dezastrul timp de jumatate de ora, atunci clar nu se va intampla. Ii dau voie sa faca ce vrea atat timp cat asta nu-mi incalca mie niste nevoi. In pat nu-i dau voie decat cu o jucarie de plus, altceva nu are voie sa ia, mai ales obiecte tari, cu margini dure sau obiecte voluminoase. Mi se pare aiurea sa stau sa am grija sa nu adorm, sa le dau jos din pat si dimineata sa ma trezesc inaintea ei sa le pun la loc. Bine, fac chestia asta in mod natural (de ex trezitul inaintea ei) dar as dormi cu stres suplimentar si ma odihnesc foarte prost si-asa, daramite sa mai dorm si stresata.
RăspundețiȘtergereNici noi nu incurajam chiar orice :) Dar nici nu ii constrangem doar de dragul curateniei, sincer, mi se pare aiurea sa am o casa luna si un copil resemnat, care se joaca intr-un coltisor, fara se deranjeze pe nimeni. Atat timp cat ne simtim toti bine, e ok. Sa stii ca fix doua minute mi-a luat sa strang pufuletii, ma rog, praful de pufuleti :))
ȘtergereBine v-am gasit! Nu incurajam nici noi chiar orice ii trece prin capsor, dar ce povestesti tu e oarecum asemanator cu ce se petrece la noi. In fiecare seara alege cate o jucarie cu care merge la culcare si se intampla destul de des ca aceasta sa fie un excavator/autobuz/camion si nu neaparat din cele mici :) Si da, trebuie acoperite pentru ca: "ploua, mami, le e frig!". Dupa ce adoarme le pun alaturi, dimineata le gaseste unde le-a pus ;)
ȘtergereCu pufuleti n-am incercat inca, dar azi am facut impreuna o prajitura cu morcovi si mi-e greu sa-ti spun unde nu avea faina dupa ce am terminat :)
frumos...eu ii lasa sa faca cam de toate...ai mei sunt putin mai mari si daca ideile implica o mizerie, aduna ei dupa distractie, sau adunam impreuna...un timp am dormit si noi pe un colt de pat, pentru ca vreo 10 jucarii de plus vroiau cu orice pret sa doarma cu noi ....doar ca plusurile sunt moi si nu deramjeaza daca dormi pe vreunul...
RăspundețiȘtergereBuna, s-a lansat o provocare :) Eu am participat. Intra pe blogul meu sa vezi despre ce e vorba si daca ai dispozitie, te invit!
RăspundețiȘtergerenici eu nu incurajez chiar orice, si uneori chiar ma enervez. dar, ca idee, azi noape fi-miu (care doarme cu noi in pat mereu) s-a trezit si a cerut cartea junglei sa se uite pe ea. al meu sot a luat o carte, crezand ca adormit fiind nu stie ce e. dar David, tatiii nu Peter Pan...Cartea junglei!!
RăspundețiȘtergeremdeci...da, facem multe pe placul copilului si multe nu ma deranjeaza deloc. cele datatoare de haos cred ca ma deranjeaza cel mai putin. cu cererile care mi se par cam fite am o problema si pe alea incerc sa i le opresc.
si fi-miu al meu ala mic mananca orice...
Si eu as fi procedat la fel ca si tine. Eu fac parte dintre mamicile care-şi incurajeaza copii in orice initiativa porneste. Cere faina, ii dau faina, dupa ce isi termina bucatareala ii schimb hainele, seara face baie, am aspirat sau maturat si gata. Eu oricum seara, inainte de culcare fac curatenie, oricat de obosita as fi. dimineata imi place sa vad casa curata.
RăspundețiȘtergereCred cu tarie ca aceste "nimicuri" sau "fite" le vor dezvolta increderea in sine. Iar tocmai pentru ca sunt mici le trebuie incurajate initiativele, tot spunandu-le NU, in timp isi vor pierde aceasta initiativa, practic le spui "nu fa nimic - nu gandi", vor ajunge sa nu faca nimic, si pe urma iti vor raspunde, instinctiv cu aceeasi metoda: nu-nu-nu... Daca gresesc fie-mi cu iertare. Eu asa procedez, si deja culeg roadele... si mai tarziu sper sa pot spune la fel.