vineri, 21 septembrie 2012

Bun venit gradinita!

Publicat de Roxana la 9/21/2012 01:18:00 p.m.
Prima zi de gradinita... Am asteptat acest moment cu multe emotii, inima stransa dar si cu nerabdare.



Am amanat sa va scriu impresiile pana acum pentru ca am vrut sa stiu exact cum merge acomodarea. Deja va pot impartasi cateva sfaturi, ce la noi au functionat.

Pregatirea pentru gradinita am inceput-o cu multe luni inainte. Fac o observatie: noi mereu am discutat cu David ca si cu un om mare, intotdeauna ii explicam tot ce facem, de ce facem, i-am cerut parerea, i-am dat voie sa aleaga. Sa stiti ca e foarte important pentru un copil sa-i arati ca poti avea incredere in el, sa vada ca si parerea lui conteaza, sa fie implicat in orice activitate.

Da, e un copil, dar sa nu va mire capacitatea lui de a intelege, chiar daca pe moment nu va arata acest lucru. Veti ramane surprinsi in ce ipostaze se pot arata roadele acestei educatii "pe picior de egalitate".

David stie ca oamenii merg la serviciu ca sa aiba bani sa isi cumpere mancare, hainute, sa plateasca casa, masina, etc. Copiii merg la gradinita, apoi la scoala ca sa invete sa aiba si ei serviciu cand vor fi mari.
I-am povestit ca la gradinita se va juca cu alti copii, va colora, va avea multe jucarii, va manca si va face nani, apoi va veni mami/tati si il va lua acasa. El a venit si a spus ca gradinita va fi serviciul lui.

Am mers la cumparaturi impreuna, l-am lasat sa-si aleaga hainutele pentru gradi. Duminica am cumparat flori pentru educatoare, iarasi l-am lasat pe el sa le aleaga. Inainte sa mergem la nani i-am spus ca ne vom trezi dimineata sa mergem la gradi.

Luni dimineata am pornit voiosi spre gradinita, toata familia. Ca sa fie despartirea mai usoara si sa nu se simta singur a vrut sa o ia si pe EE cu el ( jucarioara lui favorita ).

Cand sa-l lasam la gradi, a inceput sa planga. Am plecat cu inima cat un purice si cu lacrimi in coltul ochilor, ce abia le-am putut tine sa nu ma vada. A fost un moment foarte greu, nu am putut pleca, m-am intors de vreo trei ori, am ascultat la usa, toti copiii plangeau, m-am uitat pe gaura cheii. Imi venea sa intru si sa-l iau acasa cu mine. Ma simteam vinovata. Abia am asteptat ora 12:30 sa o sun pe educatoare sa o intreb cum e David. Ca atunci, nu cred ca a trecut vreodata mai greu timpul.

Dupa ce am vorbit cu educatoarea, ne-am mai linistit. David a plans putin, cateva minute, apoi s-a integrat usor, s-a jucat cu o fetita, a papat tot, a dormit, a cerut singur la baie.
Cand am mers sa-l luam, dragul de el, ii dadeau lacrimile de bucurie. A fost vesel toata seara. Ne-am jucat, am ras.

A doua zi a mers doar cu tati la gradi. Am decis ca asa e mai usor si pentru el. S-a trezit vesel, nu a obiectat ca trebuie sa-l imbrac sa mearga la gradi, insa cand sa iasa pe usa a vrut sa merg si eu. I-am explicat ca nu pot, trebuie sa raman sa am grija de surioara lui, care e bebelus.
A vrut sa-l ia si pe ursulet la gradi ( el are doua jucarii preferate ). Mi-a promis ca nu va mai plange. Si asa a fost. Cand l-a lasat tati, doar i-a mai tremurat putin gurita, dar nu a plans.
La iesire m-am dus eu si l-am luat. L-am gasit vesel, alerga copilasi.

Urmatoarele zile au fost perfecte. Educatoarea ne-a zis ca e linistit, vorbeste, se joaca cu alti copii, nu plange deloc, doarme si manaca bine. Prin urmare, se pare ca s-a acomodat.

Ce sfaturi va pot da eu, din experienta noastra:

1. Pregatiti din timp copilul pentru gradinita.

2. Explicati-i de ce trebuie sa mearga la gradinita.

3. Asigurati copilasul ca il iubiti, multi copii se gandesc ca mami si tati nu-i mai iubesc de aceea ii duc la gradi.

4. Lasati-l sa-si ia cu el jucaria preferata, ii va oferi incredere si nu se va simti singur.

5. Tineti-va de promisiune, daca ati promis ca veniti sa il luati imediat ce termina de mancat, atunci faceti tot posibilul sa nu intarziati. Copiii nu cunosc ceasul, ei se ghideaza dupa evenimente.
Daca de-a lungul timpului ati facut promisiuni si le-ati respectat acum se vor vedea roadele. Cand ii spuneti copilului ca dupa ce termina programul la gradi veti merge dupa el, copilul, chiar daca va plange, isi va aduce aminte si va  avea incredere, ca daca ati zis ceva asa veti face. Pe parcursul zilei va fi linistit pentru ca are siguranta ca mami vine dupa el.

6. Intrebati-l daca ii place la gradinita, ce nu ii place, ce a facut la gradinita. Daca nu vrea sa va raspunda, intrebati-l daca ursuletului i-a placut la gradinita ( daca merge cu o jucarie ). Atunci sigur va raspunde. Va puteti face o idee despre ceea ce simte copilasul, analizand "raspunsurile" ursuletului.

7. Numarati zilele impreuna, astfel ii va creste nerabdarea sa mearga la gradi ( nu vi s-a intamplat sa va ganditi ca e joi, iar maine e vineri si apoi vine weekendul si asta sa va bucure si sa va ofere energie?). La noi in familie e obicei sa numaram zilele, tinta noastra e sambata si duminca, atunci suntem toti acasa, tati nu merge la serviciu, iar acum nici David nu va merge la gradi. Asa ca in fiecare dimineata vedem ce zi e si cat mai e pana sambata. Nu va pot spune ce bucurie a fost azi, cand a auzit ca e vineri si maine e sambata. In plus, e o modalitate perfecta de a invata zilele saptamanii.

8. Va recomand, daca aveti posibilitatea, sa il duca tati pe copilas la gradi si mama sa il scoata. Despartirea va fi mai usoara, de mama copilul este mai atasat si doare mai tare sa se dea jos din bratele sale.

9. Dedicati mai mult timp copilului. Dupa e vine de la gradinita, e bine sa va jucati cu copilul, cum doreste el,  sa petreceti clipe frumoase, sa radeti, sa va giugiuliti,etc. orice il face sa se simta iubim.

Aceste idei le-am aplicat noi pana acum si au functionat. Imi doresc din suflet sa le gasiti folositoare si sa va ajute si pe voi.

Va doresc acomodare rapida la gradi copilasilor dar si voua mamicilor!

Later edit:

Am omis sa va spun cat de mult sufera surioara dupa fratior. Toata ziua, cat e David la gradinita, maraie, nimic nu-i convine, are nevoie de toata atentia mea. Cum  il vede pe David tremura de fericire, nu-i mai trebuie nimic!
Asta da iubire neconditionata!

16 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Laura, multumim. Sunt foarte fericita si mandra de baietelul nostru :)

      Ștergere
  2. Felicitari David si mult succes in noul an!
    La noi este deja al doilea an de gradi si astepta cu nerabdare sa se intalneasca cu colegii. Si la noi Maria ii simte foarte tare lipsa, toata ziua ma intreaba unde e Elena si dimineata asta e prima grija, sa vada daca Elena mai e acasa. :)
    De obicei o iau cu mine cand o iau pe Elena de la gradi si sunt asa fericite cand se intalnesc...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Valentina, ce pura e dragostea intre micutele tale. Bravo, voua parintilor, pentru educatia ce le-o oferiti!

      Ștergere
  3. Felicitari, Roxana! Din pacate sunt parinti care nu isi dau seama cat este de important sa iti pregatasti copilul pentru gradinita sau scoala, scutindu-l, astfel, de multa suferinta.
    Mult succes, dragii nostri!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, Ionela! Da, pregatirea micutilor e foarte importanta, si nu doar pentru gradinita, ci oricand apare un eveniment nou. Te pupam.

      Ștergere
  4. Ce frumos. ai baiat curajos.
    copii care au incredere in ei si care li se arata incredere se acomodeaza mai usor. asa am vazut eu la gradinitele pe la care m fost

    Cam asa am procedat si noi cu el. doar ca el nu a fost de la inceputul anului si nici n-a plans. cand l-am dus acum, de-abia astepta sa-si intalneasca prietenii din grupa.

    nu stiu cum va fi cu cea mica pe care o duc de luni la cresa deoarece aici unde lucrez n-o mai pot lua cu mine.
    sper sa fie bine.



    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sakura, copilasii sunt curajosi daca au incredere in ei si in noi.
      In grupa lui David este un baietel ce plange incontinuu, mi s-a rupt sufletul vazandu-l asa. Din pacate, nu cred ca parintii sunt constienti de trauma si suferinta lui :(

      Bravo, baietelului tau si mult curaj fetitei :) Asteptam vesti bune :)

      Ștergere
  5. Ce fain ca a implinit 3 ani pe cand a inceput gradinita... Atat de mult m-am zbuciumat ca nu stiam ce hotarare sa iau -daca sa o dau la gradi sau nu- fetita mea a implinit 2 ani si 6 luni, si ma gandeam la anul cand va avea 3 ani si 6 lun i sa nu fie prea tarziu pentru ea sa inceapa gradinita... pana la urma nu am dat-o, dar inca am nedumeriri daca am procedat bine sau nu.

    Sfaturile tale sunt bine venite!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca le gasesti utile sfaturile mele, sper sa va prinda bine cand va veni timpul sa le aplicati.
      Eu zic sa incepi de pe acum sa povestesti cu ea despre gradi.
      Daca vezi ca are nevoie de socializare, o poti da in primavara.

      Ștergere
  6. Roxana, sa iti traiasca baiatul mare! :)
    Asa am procedat si eu cu Daria, pas cu pas. Tot ce povestesti tu mi s-a intamplat si mie la fetita: am plans cu lacrimi amare pe lanaga gradinita in prima zi :D , iar ea s-a acomodat asa de repede si usor ca ma simteam vinovata ca plangeam (nu te fata cu ea) si vroiam sa o iau acasa.
    Andrei va merge la gradi' curand si presimt ca va fi si mai greu decat la sora lui. El e mai atasat de mine, dar sper sa functioneze pasii pe care i-am urmat, modul in care l-am pregatit ....vom vedea!
    Am decis ca va merge la gradi dupa 1 octombrie ca sa vad cum se acomodeaza Daria cu scoala, sa ma asigur ca le acord ambilor copii aceeasi atentie si iubire, sa simta ca e totul la fel in inima mea ;) , ca nu s-a schimbat nimic
    Mult succes lui David la grupa mica si sa aibe amintiri cat mai placute ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Antoaneta, multumim! Succes si voua si acomodare rapida ambilor copilasi!
      Cred ca Andrei va fi bucuros sa inceapa gradi, cam stie ce se petrece acolo de la surioara lui :)

      Ștergere
  7. Felicitari, David! Este un baietel tare intelept pentru varsta lui :) Foarte utile sfaturile tale, Roxana.
    Anul trecut cand il duceam pe D. la gradinita, cand il lasa tati era tare curajos si barbat (doar nu era sa planga de fata cu tati:))...cand il ducea mami, era alta poveste :)))
    Sa aveti un an plin de realizari!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, Coca! Da, e un baietel foarte intelept, insa toti copilasii pot fi la fel daca sunt ajutati de parinti sa inteleaga lumea din jur.
      Fusta mamei e tare luuuunga :))) Mai dureaza ceva vreme pana se desprind de ea :)))

      Ștergere
  8. ce frumos.:)
    felicitari si tie, si sotului pentru cum ati procedat!
    ce sa mai zic de baiatul tau, cat curaj si cata incredere in voi are?:)
    eu as mai pune intr-un buzunarel un breloc cu o fotografie cu toti 4.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce idee buna mi-ai dat, Lucky!!! Multumim :)
      Noi suntem de principiul ca doar inaltimea e singura diferenta intre noi si copii :)

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
 

Mami, joaca-te cu mine! Copyright © 2010 Designed by Ipietoon Blogger Template Sponsored by Emocutez